Geza Bukaresti : Padurea Baciu -experimente,cercetari si observatii.
Géza Bukaresti – Pădurea Hoia – Baciu
Experimente,
cercetări şi observaţii
În
această parte prezint rezultatele
cercetărilor mele pe care l-am făcut în pădurea Hoia-Baciu, cât şi a rezultatelor şi a experimentelor de laborator în legătură cu acest
fenomen.
Odată cu trecerea timpului această pagină se va extinde de la
lună la lună de la an la an cu noi descrieri şi rezultate interesante a experimentelor de laborator pe care l-am făcut începând încă din ani 90 până în zilele noastre.
Această parte a fost creată de-a lungul anilor după numeroase observaţii şi cercetări pe
care le-am făcut în pădurea Hoia-Baciu a diferitelor experimente
legate de acest fenomen. Odată cu trecerea timpului aceste descrieri ar fi trebuit să apară în serial sub formă de articole scurte în revista
Rufor care a fost editată între anii 1994-1997. dar pentru că această revistă
nu mai există în zilele noastre sub formă tipărită, m-am gândit că ar fi un
lucru binevenit ca pe aceste
rezultate ale cercetărilor mele
să-l postez pe Internet, conţinând astfel publicarea acestor rezultate într-o
formă modernă. Pentru că ar fi păcat ca aceste lucrări ale mele să stea în
diferite dosare prăfuite de timp, într-un anonimat, mai ales că în cazul de
faţă aceste cercetări cât şi rezultatele sale sunt foarte interesante.
Iar
eu cred că aceste descrieri
ar interesa pe foarte multe persoane care au auzit despre fenomenele de la
pădurea Hoia – Baciu.
Aici
experimentele mele cele mai interesante sunt datate şi
prezentate în ordinea cronologică.
Septembrie
2010 – Experimente de laborator cu capcane foto
De-a
lungul anilor, cercetările mele din
pădurea Hoia – Baciu nu s-au rezumat numai la simpla fotografiere a fenomenului.
În
paralel am imaginat şi făcut
câteva experimente ştiinţifice pentru
o mai bună înţelegere a
fenomenului. Dintre numeroasele experimente făcute de mine,
după părerea mea, cel mai
interesant experiment este reproducerea în condiţii de laborator a apariţiilor
pe pelicula fotosensibilă din capcanele foto. În premieră acest experiment am
făcut în luna august 2007. este vorba despre reproducerea apariţiilor din
capcanele foto.
.
Fig. 1) Schema aparatului electrostatic de cercetare. 1)Tavă metalică(+).2)granule de
polistirenă. 3)capcană foto. placută metelică (-).5)placă de susustinere si
fixare.6,7)electroizolant.
Dispozitivul de cercetare (fig.1) se compune dintr-o
tavă metalică de mici dimensiuni
(1) în interiorul căruia se află câteva granule de polistiren (2).
Deasupra
tăvii la câţiva milimetrii
distanţă (maximum 1 cm.) se află suspendat pe un suport electroizolant (6)(7)
capcana fotografică (3). Deasupra sa este montată o plăcuţă metalică (4) având
o mărime aproape egală cu capcana foto.
Acesta
este legat cu un conductor electric la borna minus (-) iar tava metalică cu
polistiren la borna plus (+).
Pentru
a se putea atinge un curent continuu de înaltă tensiune dar cu o intensitate mică, dispozitivul a fost
alimentat de la un generator Van der Graaf, putând atinge o tensiune de 20.000
volţi.
Dispozitivul
a fost alimentat numai câteva secunde. Astfel granulele de polistiren s-au încărcat cu o sarcină pozitivă fiind atrase de plăcuţa
metalică cu încărcătura negativă. Astfel granulele rotunde de
polistirenă ating capcana foto care este interpusă între tavă şi plăcuţa
metalică. După developarea peliculei fotosensibile din capcana foto se poate observa urmele
punctiforme lăsate de granulele
de polistiren, care au fost încărcate electrostatic (vezi imaginea alăturată). Comparând
urmele punctiforme de pe pelicula fotosensibilă din
laborator cu cele amplasate în zona activă a pădurii Baciu, analizând urma unui punct cu celălalt se poate observa
cu uşurinţă asemănarea dintre cele două pelicule foto.
Capcana
foto realizată in conditii de laborator ,in cimp electrostatic de Geza Bukaresti -august 2007-
În cazul in care nu se poate genera de la un generator electrostatic o tensiune suficient de mare care să aibă o ofortă suficientă care să ridice granulele de polistirenă cum am prezentat acest lucru în figura 1,am proiectat pe acest aparat care este prezentat în figura 1A. Difirenţa între cele douâ aparate este câ aici granulele de polistirenâ nu se deplaseazâ de jos în sus ca la aparatul anterior prezentat , aici ele se deplaseazâ orizontal.
Fig.1A şi B: 1)tavă metalică(+) 2)granule de polistirenă.3)capcană foto 4)placuţă metalică(-).
Tava metalicâ (1) are o înclinaţie de aproximativ 2-3 grade faţâ de linia
orizontalâ unde sunt aşezate granulele
de polistirenâ (2).În momentul în care
pornlm generatorul la care este cuplat acest aparat prin intermediul bornelor
(plus) si (minus)
granulele de polistirenâ se încarcâ de la tava metalicâ cu cu sarcinâ pozitivâ
şi se de deplaseazâ orizontal spre capcana foto (3), pentru câ sunt atrase de plâcuţa
metaliâ (4) care este încârcatâ negativ.Pentru ca acest aparat sâ funcţioneze
corespunzâtor , partea de jos a tâvii metalice trebuie fie foarte scurtâ
(lungimea d 1) de numai cîţiva milimetrii.Iar distanţa dintre tava metalică şi
capcana foto (d 2) nu trebuie ca sâ depâşeaţcâ 1-2 mm.Dezavantajul acestui
dispoziiv este câ urmele puntiforme lâsate pe capcana foto nu au o aşezare
puctiformâ aleatorie ce ocupâ toatâ suprafaţa capcanei foto ca la aparatul
prezentat anterior.La acest dispozitiv urmele punctifforme apârute pe capcana
foto au o aşezare liniarâ (fig 1C).
Premergător acestui experiment de laborator, la sfârşitul anilor '90 am amplasat în zona activă a pădurii Baciu un ansamblu special de capcane foto (fig.2). Acesta
se compune dintr-o capcană foto principală (1) iar deasupra sa este aşezată o cuşcă Faraday (2) de mici dimensiuni. În exteriorul cuştii Faraday am aşezat pe sol în patru părţi egale, la o mică distanţă de câţiva centimetrii
patru capcane foto martor (3,4,5,6). Pentru că cusca Faraday ecranează
electrostatic interiorul său, atunci teoretic, în cazul de faţă numai capcanele
foto martor ar trebui impresionate. Cel din interiorul cuştii Faraday rămânând
intactă. Acesta numai în
cazul în care în zonă este o
activitate de origine electrostatică.
Fig.2)Amplasarea ansamblului de capcane foto pe solul *zonei active* din pădurea
Baciu.- Capcana foto
principală.2)Cuşca Faraday. 3,4,5,6)Capcane foto martor.
Chiar
dacă acest ansamblu de capcane foto au fost amplasate de
mai multe ori în zona activă
în anii '90 nu am ajuns la un rezultat concret, pentru că la aceste capcane
care sunt amplasate în natură, este necesar ca ele să fie lăsate în zona activă
cel puţin 7 zile. Dar eu locuind în Tg. Mureş la peste 100 km distanţă de
pădurea Baciu, nu am avut posibilitatea
de a supraveghea zilnic, starea capcanelor foto amplasate de mine. Astfel de
fiecare dată am găsit
capcanele foto distruse probabil de excursionişti curioşi
care s-au plimbat prin pădure, sau de animalele sălbatice care
trăiesc în pădure.
Ianuarie 2011-Capcana Foto Tip Cutie
Un alt tip de capcană foto pe care am proiectat în
ianuarie 2011 (fig.3) este destinat de asemenea studierii a presupusului efect
eletrostatic care probabil impresioneză pelicula fotosensibilă din capcanele
foto.Ideea proiectării acestui dispozitiv mi-a venit cînd într-o zi discutam cu
prietenul meu Szatmari Zsolt des-pre fenomenele de la pădurea Hoia-Baciu şi
capcanele foto.
Această *capcană
foto tip cutie* functionează invesrs fată de ansamblul de capcane foto mai
înainte descrisă (referitor la capcana foto principală din fig.2) Aici capcana foto propriu zisă (3)
se află într-o cutie (1) izolată din punct de vedere eletrostatic.Pe deasupra
cutiei este montată o plăcută metalică (5).De
această plăcută am cositorit o sîrmă de cupru (6) ,foarte
scurtă .De partea celaltă a sîrmei am am cositorit o sferă metalică (4) cu
diametrul de 2-3 mm.
Această sferă este fixată în partea superioară a capcanei
foto.Pentru ca pierderile de curent să fie minime,lungimea conductorulu electrc de cupru a fost pe cît posibil
minimalizată.În partea inferioară a capcanei foto se află o altă păcută
metalică (2) care care corespunde înpămîntării.Teoretic cînd acest tip de
capcană foto care este amplasată în zona activă a pădurii Baciu ar trebui ca
să funcţioneze în felul următor :
Fig.3:Schema capcanei foto tip cutie: 1)cutie izolată.-2)placă metalică inferioară(--).3)capcană
foto.4)cilindru sau sferă metalică.5)placă
metalică superioară(+).6,7)conductori izolaţi din cupru. 8)sferă
protectoare. 9)împămîntare.
-Particulele de praf (de exemplu) din aerul din zonă
puternic încărcat electrostatic ,care ating suprafaţa plăcutei metalice (+) (5)
acesta preia încărcătura electrostatică
,traversînd conductorul de cupru (6) pînă la sfera metalică (4) ,lăsînd astfel
o urmă vizbilă (după developare) pe filmul fotografic din cacana foto
*tip cutite*.-În prima fază această *capcană foto tip
cutie* a fost testată în conditţii de laborator iar rezultatele au fost au fost
conform aşteptărilor Pentru simularea încărcăturii eletrostatice am folosit din
nou generatorul Van der Graaf .-La început plăcuţa metalică a fost atinsă de borna plus a generatorului iar
după developarea filmului din această capcană a apărut
urma sferei metalice.În continuare au mai fost făcute şi alte experimente de
acest gen:-de exemplu experimemte unde am folosit granule de
polistirenă.(fig.3A) încărcate electrostatic,etc.Rezultatele au fost de fiecare dată aceaşi.Deocamdată acest dispozitiv nu a fost încă
testat în zona pădurii Baciu din motive mai înainte amintite, referitoare la
capcanele foto pe care am amplasat în zona activă a pădurii în anii 90.Dar pînă cînd acest tip de capcană foto nu o să
fie testat în pădurea Baciu în condiţii naturale,pînă atunci el va rămîne
(deocamdată) un dispozitiv interesant de laborator.
Fig. 3A:-- 1)cutie izolată -- 5)placă metailcă de
interfaţă(+) 7)conductor de cupru. --
9) înpămîntare. 10)granule de polistirenă cu încărcătură pozirtivă.
Felicitari de la Denisa! Sunt bota la fizica, dar imi place cum scrii si cata pasiune pui in ceea ce faci.
RăspundețiȘtergere