Printre cei care au auzit, au cercetat şi cunosc fenomenele de la pădurea Baciu ani la rând multă lume a crezut că atunci când enigma "capcanelor foto" va fi descifrată atunci vom ştii mai concret că defapt ce se petrece în acest loc misterios. Dar acest fenomen este atât de complex încât, cu cât aflăm mai mult despre el, de atâtea ori apar noi.semne de întrebare. La inceputul anilor '70 biologul Alexandru Sift nu s-a mulţumit numai cu simpla fotografiere a acestor aparitii plasmatice de la pădurea Hoia-Baciu. Astfel el a introdus cercetarea acestui fenomen metoda "capcanelor foto" sau a "capcanelor cu film" în anul 1973. Iar odată co trecea anilor pe lîngă acest model clasic a capcanei foto au mai apărut încă 7 variante noi. Aceste "capcane foto" sunt nişte bucăţi de filme neexpuse şi care sunt împachetate în hîrtie neagră în aşa fel ca să nu poată ca să pătrundă lumina în interiorul său. După câte aceasta sunt introduse în mici pungi de plastic. Aceste capcane foto sunt standard în aşa fel ca umezeala să nu poate pătrunde în interiorul lor. Intreaga operaţiune se face în întuneric total. Apoi aceste capcane foto sunt lăsate pe solul pădurii Baciu în zona activă între 5 şi 10 zile. Pentru stabilirea directiei de provenientă a acestei surse care lasă urme punctiforme pe aceste "capcane foto", au fost capcane care au fost îngropate în pământ la numai câţiva centimetrii adîncime, ori au fost folosite "capcane foto cu duble feţe de expunere". La developarea bucăţilor de filme din aceste capcane foto s-a constatat că în cazul capcanelor foto cu feţe duble de expunere întotdeauna numai bucata de film din partea superioară a fost impresionată. Iar capcanele foto care au fost îngropate în sol nu au fost niciodată impresionate. De unde se poate trage concluzia că cea ce impresionează pe aceste clişee sau bucăți de filme nu provin din solul pădurii.
Fig. 1: Schema secţiunii a unei "capcane foto cu faţă dublă de expunere".
------------------------------------------------------------- In cazul cercetării fenomenelor de la pădurea Hoia-Baciu putem ca să excludem că impresionarea acestor capcane foto ar fi fost provocată de radiații nucleare, pentru că măsurătorile făcute cu un detector pentru măsurarea radiaţiei tip Geiger-Müller portabil au indicatvalori normale la nivelul fondului cosmic, cu mici fluctuaţii. Totodată a aceaste urme punctiforme nu se datorează nici micrometeoriţilor, pentru că aceste capcane foto au fost amplasate în "zona epicentrală" sub copaci, unde aceste capcane foto sunt protejate de coroana lor. În al doilea rând nu poate fi vorba despre micrometeoriţi pentru ca aceasta datoriă căldurii existente pe suprafațanlor în timpul căderii ar lăsa urme de arsură pe suprafata pungii din material plastic in care este învelit bucata de film fotografic. După ce au trecut cîtva ani de la începerea cercetărilor cu capcanele foto a lui Alexandru Sift, marea surpriză a venit atunci când dna biolog dr.Mărioara Godeanu a prezentat în premieră o "capcană foto" care a fost "iradiată" identic cu "capcanele foto" care au fost amplasate în zona activă a pădurii Baciu. Numai că această capcană foto prezentată a fost a fost amplasată în interiorul Piramidei Bioenergetice de la Pitești. Mai exact această capcană foto a fost aşezată în porţiunea activă a aceastei piramide experimentale, deci această capcană foto nu a fost aşezată la întîmplare în interiorul acestei piramide bioenergetice de la Pitesti.
Foto 1: Capcană foto amplasată în condiții naturale în zona activă a pădurii Baciu. De biologul Alexandru Sift în anii '70.
Foto 2: Capcană foto realizată în interiorul Piramidei Bioenergetice de la Pitesti. De dna dr.Mărioara Godeanu.
Ani la rând şi pe mine ca cercetător a fenomenului din pădurea Hoia-Baciu m-a preocupat foarte mult descifrarea enigmei capcanelor foto. Astfel că eu in urmă cu 10 ani, mai exact în data de 23 august 2007 în jurul orei 14 - 14,10 am făcut un experiment foarte interesant cu rezultate pozitive, referitoare la capcanele foto: - În acest experiment este vorba despre reproducerea în câmp electrostatic a acestor aparitii punctiforme care impresionează bucățile de film fotografic din interiorul capcanelor foto. Aparatura de cercetare folosită de mine era o tavă metalică de mici dimensiuni, în interiorul căruia se aflau granule de polistiren. Deasupra tăvii metalice la foarte mică distantă ca înălţime, era suspendat o capcană foto identică cu cele folosite în pădurea Baciu. Această capcană foto a fost strâns legată de o plăcuţă metalică şi care a fost legată la viena minus (-), iar tava metalică la viena plus (+). Pentru obţinerea a unei tensiuni suficient de mare pentru că aceste granule de polistiren să se poată ridica am folosit un generator Van der Graaf didactic.
Fig. 2: Schema de functionare a aparaturii de laborator.
În acest caz a fost nevoie de multă energie şi de tensiune electrică înaltă pentru că între aceste granule şi plăcuţa metalică minus se află interpusă capcana foto. Acest experiment a durat numai câteva secunde. În.acest timp granulele de polistiren s-au încărcat pozitiv. Ele au fost atrase în sus de plăcuţa metalică (-) şi au fost împinse de tava metalică, după ce ele s-au încărcat foarte rapid cu sarcini pozitive. După.developarea filmului fotosensibil, color am putut observa urmele punctiforme care au fost lăsate de granulele de polistiren care s-au încărcat pozitiv.
Foto 3: Capcană foto realizată în condiții de laborator, într-un câmp electrostatic de tehn. inventator Geza Bukaresti, in data de 23 august 2007.
Comparând aceste urme punctiforme din această imagine cu imaginile capcanelor foto care au fost amplasate în epicentrul zonei active din pădurea Baciu, se poate observa asemănarea dintre ele.
Bibliografie:
ADRIAN PĂTRUŢ - FENOMENELE DE LA PĂDUREA HOIA-BACIU. Editura Divia 1995.
Colecția revistei RUFOR - nr. 1994 -1997.
GEZA BUKARESTI - PĂDUREA HOIA-BACIU DE LA IPOTEZE LA EXPERIMENTE - manuscris.
------------------------------------------------------------- In cazul cercetării fenomenelor de la pădurea Hoia-Baciu putem ca să excludem că impresionarea acestor capcane foto ar fi fost provocată de radiații nucleare, pentru că măsurătorile făcute cu un detector pentru măsurarea radiaţiei tip Geiger-Müller portabil au indicatvalori normale la nivelul fondului cosmic, cu mici fluctuaţii. Totodată a aceaste urme punctiforme nu se datorează nici micrometeoriţilor, pentru că aceste capcane foto au fost amplasate în "zona epicentrală" sub copaci, unde aceste capcane foto sunt protejate de coroana lor. În al doilea rând nu poate fi vorba despre micrometeoriţi pentru ca aceasta datoriă căldurii existente pe suprafațanlor în timpul căderii ar lăsa urme de arsură pe suprafata pungii din material plastic in care este învelit bucata de film fotografic. După ce au trecut cîtva ani de la începerea cercetărilor cu capcanele foto a lui Alexandru Sift, marea surpriză a venit atunci când dna biolog dr.Mărioara Godeanu a prezentat în premieră o "capcană foto" care a fost "iradiată" identic cu "capcanele foto" care au fost amplasate în zona activă a pădurii Baciu. Numai că această capcană foto prezentată a fost a fost amplasată în interiorul Piramidei Bioenergetice de la Pitești. Mai exact această capcană foto a fost aşezată în porţiunea activă a aceastei piramide experimentale, deci această capcană foto nu a fost aşezată la întîmplare în interiorul acestei piramide bioenergetice de la Pitesti.
Foto 1: Capcană foto amplasată în condiții naturale în zona activă a pădurii Baciu. De biologul Alexandru Sift în anii '70.
Ani la rând şi pe mine ca cercetător a fenomenului din pădurea Hoia-Baciu m-a preocupat foarte mult descifrarea enigmei capcanelor foto. Astfel că eu in urmă cu 10 ani, mai exact în data de 23 august 2007 în jurul orei 14 - 14,10 am făcut un experiment foarte interesant cu rezultate pozitive, referitoare la capcanele foto: - În acest experiment este vorba despre reproducerea în câmp electrostatic a acestor aparitii punctiforme care impresionează bucățile de film fotografic din interiorul capcanelor foto. Aparatura de cercetare folosită de mine era o tavă metalică de mici dimensiuni, în interiorul căruia se aflau granule de polistiren. Deasupra tăvii metalice la foarte mică distantă ca înălţime, era suspendat o capcană foto identică cu cele folosite în pădurea Baciu. Această capcană foto a fost strâns legată de o plăcuţă metalică şi care a fost legată la viena minus (-), iar tava metalică la viena plus (+). Pentru obţinerea a unei tensiuni suficient de mare pentru că aceste granule de polistiren să se poată ridica am folosit un generator Van der Graaf didactic.
Fig. 2: Schema de functionare a aparaturii de laborator.
În acest caz a fost nevoie de multă energie şi de tensiune electrică înaltă pentru că între aceste granule şi plăcuţa metalică minus se află interpusă capcana foto. Acest experiment a durat numai câteva secunde. În.acest timp granulele de polistiren s-au încărcat pozitiv. Ele au fost atrase în sus de plăcuţa metalică (-) şi au fost împinse de tava metalică, după ce ele s-au încărcat foarte rapid cu sarcini pozitive. După.developarea filmului fotosensibil, color am putut observa urmele punctiforme care au fost lăsate de granulele de polistiren care s-au încărcat pozitiv.
Comparând aceste urme punctiforme din această imagine cu imaginile capcanelor foto care au fost amplasate în epicentrul zonei active din pădurea Baciu, se poate observa asemănarea dintre ele.
Bibliografie:
ADRIAN PĂTRUŢ - FENOMENELE DE LA PĂDUREA HOIA-BACIU. Editura Divia 1995.
Colecția revistei RUFOR - nr. 1994 -1997.
GEZA BUKARESTI - PĂDUREA HOIA-BACIU DE LA IPOTEZE LA EXPERIMENTE - manuscris.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu