Powered By Blogger

vineri, 7 septembrie 2012

 Aprilie 2011-Dispozitive de cercetare electrostatice cu aerosuflante.
După ce au fost developate    bucăţile de film negativ din capcanele foto care au fost folosite în dispozitivul electrostatic (fig.1) cu ocazia experimentului din august 2007,am observat zone colorate întinse avînd culori ca de exemplu :galben,portocaliu sau roşu,ce a apărut  pe fundalul negativelor cu ocazia acestor experimente.  La vremea respectivă am presupus că aceste suprafeţe mari,colorate ce apar pe aceste negative pe fotogrfia 1X se datorează cîmpului electrostatic prea prea puternic care s-a dezvoltat în zona plăcuţei minus (4).La acel experiment a fost necesar folosirea a unei tensiuni electrice mari pentru crearea a unui cîmp eletrostatic destul de puternic pentru:
-Ca forţa electrostatică să fie destul de puternică pentru a trece prin capcana foto (reletiv subţire) care să ridice granulele de polistirenă.
Pentru elminarea acestui efect secundar nedorit am proiectat un alt dispozitiv .Principiul de funţinare al  acestui dispozitiv de cercetare eletrostatic cu aerosuflantă (fig.4) este că particulele încărcate electrostatic din atmosfera  pădurii Baciu  care impresionnează capcanele foto  probabil că  se deplasează de sus în jos.La  fel se întîmplă  şi la  acest dispozitiv proiectat de mine, care  imită  într-un fel acest lucru.(fig.4 şi 4A).
 Aprilie 2011-Dispozitive de cercetare electrostatice cu aerosuflante.
După ce au fost developate    bucăţile de film negativ din capcanele foto care au fost folosite în dispozitivul electrostatic (fig.1) cu ocazia experimentului din august 2007,am observat zone colorate întinse avînd culori ca de exemplu :galben,portocaliu sau roşu,ce a apărut  pe fundalul negativelor cu ocazia acestor experimente.  La vremea respectivă am presupus că aceste suprafeţe mari,colorate ce apar pe aceste negative pe fotogrfia 1X se datorează cîmpului electrostatic prea prea puternic care s-a dezvoltat în zona plăcuţei minus (4).La acel experiment a fost necesar folosirea a unei tensiuni electrice mari pentru crearea a unui cîmp eletrostatic destul de puternic pentru:
-Ca forţa electrostatică să fie destul de puternică pentru a trece prin capcana foto (reletiv subţire) care să ridice granulele de polistirenă.
Pentru elminarea acestui efect secundar nedorit am proiectat un alt dispozitiv .Principiul de funţinare al  acestui dispozitiv de cercetare eletrostatic cu aerosuflantă (fig.4) este că particulele încărcate electrostatic din atmosfera  pădurii Baciu  care impresionnează capcanele foto  probabil că  se deplasează de sus în jos.La  fel se întîmplă  şi la  acest dispozitiv proiectat de mine, care  imită  într-un fel acest lucru.(fig.4 şi 4A).


 Aprilie 2011-Dispozitive de cercetare electrostatice cu aerosuflante.
După ce au fost developate    bucăţile de film negativ din capcanele foto care au fost folosite în dispozitivul electrostatic (fig.1) cu ocazia experimentului din august 2007,am observat zone colorate întinse avînd culori ca de exemplu :galben,portocaliu sau roşu,ce a apărut  pe fundalul negativelor cu ocazia acestor experimente.  La vremea respectivă am presupus că aceste suprafeţe mari,colorate ce apar pe aceste negative pe fotogrfia 1X se datorează cîmpului electrostatic prea prea puternic care s-a dezvoltat în zona plăcuţei minus (4).La acel experiment a fost necesar folosirea a unei tensiuni electrice mari pentru crearea a unui cîmp eletrostatic destul de puternic pentru:
-Ca forţa electrostatică să fie destul de puternică pentru a trece prin capcana foto (reletiv subţire) care să ridice granulele de polistirenă.
Pentru elminarea acestui efect secundar nedorit am proiectat un alt dispozitiv .Principiul de funţinare al  acestui dispozitiv de cercetare eletrostatic cu aerosuflantă (fig.4) este că particulele încărcate electrostatic din atmosfera  pădurii Baciu  care impresionnează capcanele foto  probabil că  se deplasează de sus în jos.La  fel se întîmplă  şi la  acest dispozitiv proiectat de mine, care  imită  într-un fel acest lucru.(fig.4 şi 4A).


Fig.4.


Acest dispozitiv se compune dintr-un tub scurt (4) din metal care este încărcat cu cîteva granule de polistirenă (5).Acest tub metalic este montat în aşa fel ca să aibă o înclinaţie de 2-3 grade faţă de linia orizontală.Totodată acest tub este legat la borna plus a generatorului Van der Graaf.După ce a fost cuplat acest tub metalic la sursa de curent de înaltă tensiune, (dar de intensitate mică), se suflă aceste granule cu o anumită putere prin intermediul unui tub care este condecţionat dintr-un material electroizolant (6)--(de exemplu din material plastic).                                     
 Menţionez că pe desen capătul tubului metalic (6) cu o parte electroizolantă  (6A) pentru prevenirea a unor accidente de electrocutare chiar dacă această sursă de curent cu un voltaj mare are o intensitate de curent mică.-- Aceste granule de polistirenă trebuie suflate în aşa fel ,ca ele să cadă pe cît posibil direct pe capcana foto (2) ,şi pe cît e posibil să nu se atingă de pîlnia apărătoare(7) ca să nu-şi piardă în felul acesta încărcătura electrstatică recent dodîndtă cu care au fost încărcate în tubul metalic (6) şi să cadă pe cît e posibil într-un mod aleatoric pe capcana foto (2).--După cum se poate observa în figura 4A acest dispozitiv electrstatic de laborator este alimentat din două surse de curent diferite.- - 1.În primul rînd acest aparat primeşte plusul de la generatorul electrostatic Van der Graaf,--2.-Iar sursa pentru conexiunea minus este asigurată prin intermediu unui redresor de reltiv joasă tensiune (în jurul tensiunii de reţea ).--- Pentru că în acest caz este vorba despre un dispozitiv electrostatic,am folosit această metodă hibrid.-Faţă der conditiile naturale din pădurea Baciu ,unde capcanele foto sînt asezate pur şi simplu pe sol,dar în condiţiile de laborator a fost necesar folsirea a unei plăcuşe metalice (1) minus care este aşezată sub capcana foto (2) pentru că: 
                                                                                                                                                                                                                    -La acest experiment granulele de polistirenă ori cît de uşoare ar fi,atunci cînd ele ating suprfaţa capcanei foto,datorită viezei în timpul căderii cît şi a inerţiei acumulate în acest timp ele practic au tendinţa de a se rostogoli pe pe suprafaţa capxanei foto lăsînd pe lîngă urmrle punctiforme şi urme liniare ca urmare a deplasării lor.Tocmai de aceea la primul experiment (fig 1,1A) (foto 1X) se deplasau de jos în sus datorită atracţiei electrostatice de putere sporită.Pentru că la acel experiment am fost curios că :-dacă granulelle de polistirenă care au fost încărcate din punct de vedere electrostatic lasă urme vizbile (după developare) pe bucata de film fotosensibil din capcana foto. 

 
Fig.4A.


În figura 4A se poate observa că plăcuţa metalică (1) de la o sursă de curent continu de numai de cîteva sute de volţi,acesta în cazul de faţă avînd rolul de "atractor electrostatic".-- Prin urmare atunci cînd o granulă de polistirenă care este încărcată pozitiv cade pe suprafaţa capcanei foto, cu o anumită  viteză, rostogolirea lui (datorită vitezei cît şi inerţiei acumulate) este împiedicată de plăcuţa metalică (-) (1)     Iar astfel pe suprafaţa capcanei foto au apărut numai urmele punctiforme.( foto 2X).


Foto 2X.



După cum se poate observa în fig.4A tensiunea cît şi intensitatea curentului electric se reglează cu ajutorul poenţiometrului P1 în felul următor:                                                                                                                                                                                                                                                      - Tensiunea curentului să se incadreze in limite rezonabile ca să nu lase pete intinse colorate ca la experimentul anterior (foto 1X).                        
Încărcătura negativă din plăcuţa metalică (1) să fie destul de puternică ca să împiedice rostogolirea granulelor după după cădera acestoa pe suprafaţa capcanelor foto.Rezultatele acestui experiment pot fi văzute şi analizate pe fotografia 2X. La acest experiment se poate deja obseva că dacă nu am folosit o tensiune aşa de mare --referitoare la placa minus--se poate constata că nu mai apar acele urme pe fundal cum au fost cele galbene,portocalii sau cele roşii ca în cazul experimentului anerior  prezentat..După cum se poate observa din aceste rezultate ,suprafaţa acestor capcane foto este relativ monocromă, avînd o culoare de albastru închis spre negru,dar putînd fi bine observate urmele punctiforme,care au fost lăsate de granulele de polistirenă care mai înainte au fost încărcate electrostatic.       După mai multe încercări am ajuns la concluzia că această metodă era cea mai eficientă,Pentru că prin această metodă prin aero suflare  este posibil ca:-în acest mod  tradiţional nu era posibil ca aceste granule de polistirenă pe care să-l aşez într-o tavă metalică unde să-l încarc ectrostatic după care să- l torn peste capcana foto . Acest lucru este imposibil pentru că în acest caz granulele de polistirenă astfel încărcate electrostatic se lipesc de suprafaţa plăcuţei plus. În cazul în care ar fi trebuit ca să despart aceste granule de suprrafaţa de încărcare cu ajutorul a unui material electroizollant ,sau cu un alt obiect ,teoretic granulele şi-ar fi pierdut încărcătura electrostatică.                      De aceea am fost nevoit ca să folosesc această metodă prin aero suflantă pentru că aerul este neutru din punct de vedere electrostatic  ,   pentru că nu conduce curentul electric şi mai ales dacă se suflă asupra granulelor de polistirenă cu o anumită forţă,(cum apare în fig. 4 )      În acest caz ele părăsesc cu uşurinţă inetriorul tubulului metalic  fără să-şi piardă încărxcătura elctrostatică.După ce au parcurs în aer o anumită distanţă(în figura 4 am notat cu "L" distanţa prcursă  de granulele depolistrenă)

Experimentul nr 5:                                                                                                      
 Pentru ca experimentul să corespundă şi să reproducă cît mai fidel condiţiile din zona activă a pădurii Baciu,am proiectat un alt dispozitiv de cercetare prin metoda de aero suflantă.În acest caz granulele de polistirenă au fost înlocuite cu  praf de vopsea cu o granulaţie foarte fină care este folosit în industrie,la vopsirea în cîmp  electrostatic.Acest praf fin de vopsea colorată este făcută din praf mărunt de polietilenă.Schema acestui aparat de laborator poate fi văzută în figura 5 şi care este un aparat făcut artizanal dar dar funcţionînd pe aceiaşi principiu ca şi cel industrial.--La acest experiment am folosit dintr-o dată mai multe capcane foto şi pe care am amplasat în mai multe puncte al acestui aparat de cercetare de laborator, care este prezentată în figura 5.


             Fig.5.   1)bară metalică conductoare N1.(-).2)suport electroizolant.3)capcană foto tip"A".      4)tub metalic(+).5)capcană foto tip"B".6)capcană foto tip "C".-N2-plăcuţă metalică minus         

  Pe prima capcană foto (foto 3)am amplasat  în punctul "A" adică am legat de borna minus atîrnînd de o bară de metal.
Această capcană este fixată  în punctul "A" adică am legat de borna  minus, atîrnînd pe o bară de metal (N1).--Această capcană foto mai este fixată pe o plăcuţă metalică (N2) care este prevăzut cu un cîrlig,care prin intermediul barei de metal (N1)este legată la  borna minus a curentului de înaltă tensiune.La acest experiment am fost curios că, particulele mărunte de vopsea (de praf)ce urme lasă pe capcanele foto în comparaţie cu mărimea capcanelor foto care au fost amplasate în pădurea Baciu.  -Ca şi în experimentul anterior am folosit un tub de metal (4)cu ajutorul căruia,se suflă  praful  fin de vopsea.Tubul de metal(4) este legat la borna plus a curentului de înaltă tensine.De aici praful de vopsea se încarcă  electrostatic (+)după care este suflat cu ajutorul aerului comprimat spre capcana foto (3).Deci în acest caz am folosit principiul de funcţionare a pistolului de vopsit industrial.-----Astfel am suflat spre capcana foto "A"(3)de la o anumită distanţă într-o perioadă scurtă de timp în aşa fel ca ca acest jet de praf să nu acopere întrega suprafaţă a capcanei foto,ci numai qaproximativ 25-30% din suprafaţa ei.                           --Atunci cînd la prima încercare am suflat spre suprafaţa capcanei foto "A",praful de vopsea a fost atras de plăcuţa metalică (N2)Dar pentru că între ţeavă(4) şi plăcuţa N2 este interpusă cacana foto A (3)praful de vopsea ce s-a încărcat electrostatic s-a depus pe suprafaţa ei.Dar la acest experiment în afara capcanei foto "A" am mai amplasat încă două capcane (B şi C) care au fost aşezate orizontal,la diferite înălţimi în jurul capcanei foto"A".Capcanele foto B şi C nu sînt legate la borna minus,ca în cazul capcanei foto"A".Ele sînt ampasate cu sau fără înpămîntare în interiorul acestui apa- rat sau dispozitiv de cercetare,imitînd astfel condiţiile naturale din zona activă a pădurii Baciu.Capcanele B şi C au fost în aşa fel aşezate în aparatura de cercetare ca după un anumit timp,praful de vopsea ce s-a încărcat eletrostatic să se depună pe suprafaţa lor.---După developarea negativelor din aceste capcane am putut constata următoarele lucruri:-La prima vedere se poate observa că praful de vopsea care s-a în- cărcat electrostatc(+)lasă urme pe pelicula de film fotosensibilă şi în acest caz.Aceste urme sînt asemănătoare cu urmele lăsate de granulele de polistirenă (foto 1X)diferenţa dintre cele două capcane este că mărimea urmelor lăsate pe negativ.Cînd m-am uitat mai îndeaproape cu lupa pe fotografiile făcute după aceste negative (foto 3 şi 4) am putut observa că şi aici urmele punctiforme sînt încunjurate de o aură avînd o culoare roz-roşiatică. 
                                                                    


   Foto 3X şi   Foto 4X             
                 
    Fotografii tip "A" de la experimentul nr 5.                                  
   La acest experiment pe negativ au apărut relativ puţine puncte deşi suprafaţa capcanelor foto tip"A" a fost acoperită în proprţie de pînă la 25-30% cu acest praf de vopsea care a fost încărcată electrostatic.După părerea mea apariţia relativ puţină a urmelor apărute pe negative se datorează faptului că acest aparat pe care l-am făcut în 2007 a fost construit acasă,artizanal ne avînd performanţele a unui pistol de vopsit industrial,din acestă cauză nu toate particulele de praf de vopsea s-au încăr- cat electrostatic care au traversat tubul metalic(4).Dar impotant este că şi în acest caz pe filmul negativ au apărut urme în datorită efectului eletrostatic şi că acest experimentul a fost reuşit,a dat rezultate pozitive referitoare lalegătura între zona activă a pădurii Baciu şi cîmpul eletrostatic artificial creat care impresionează cap-canele foto.În acest caz din păcate numai capcanele foto de tip"A" pot ca să prezint  pentru că datorită a unor  greşeli de manevrare capcanele foto de tip "B şi C" s-au distrus (au primit lumină înainte de fixare).Dar odată cu trecera timpului nu am mai avut ocazia ca să repet acest experiment(referitor la sursa de curent de înaltă tensiune)pînă în ziua de azi 7 aprilie 2011,cînd scriu acestă lucrare.Dar eu presupun că  teortic şi pe aceste capcane foto( B şi C) ar fi apărut acele urmre punctiforme,ca şi  în cazul capcanei foto"A".Pentru că particulele de vopsea nu şi-au pierdut încărcătura electrostatică pozitivă,într-o perioadă de timp relativ scurtă după ce au părăsit interiorul tubului metalic(4)şi pînă ce ele s-au depus pe suprafaţa capcanelor foto tip"B(5) şi C"(6). 


August 2011. Experimente cu capcane foto în secolul XX.
                                                                                                                                          
 În această parte aş vrea ca să prezint capcanele foto originale cît şi rezultatele cercetărilor pe această temă care au fost făcute de alungul decenilor pînă la sfîrşitul secolului XX în zona pădurii Hoia-Baciu.--Ca bibliografie m-am orientat spre cartea d-lui dr.chimist  Adrian Pătruţ "Fenomenele de la pădurea Hoia-Baciu"-editura Divia 1995. Iar pe lîngă această carte m-am folosit şi de colecţtia revistei RUFOR 1994-1997,pentru că după părerea mea,în aceste locuri am găsit cea mai concretă şi bogată descrire despre capcanele foto.    Continuîndu-şi cercetările biolgul Alexandru Sift în 1973 amplasează primele capcane foto,în zona activă a pădurii Baciu.Mai precis aceste capcane au fost aşezate în zona copacilor contorsionaţi ,în acest loc care mai este considerat epicentrul zonei active.Probabil că tocmai acest loc cu copacii contorsionaţi într-un mod neobisnuit ,ce l-a inspirat pe Sift ca să facă cercetări cu capcanele foto  în acea zonă, dorind ca să afle cauza a,cestor deformări ale copacilor.Primele capcane foto care au fost făcute de Alexandru Sift ; se compun dintr-o bucată de film alb-negru,care este aşezat între două lamele de sticlă, care se împachetează în 5 coli de hîrtie neagră după care totul se înveleşte cu un strat de ceară ,ca acesta să fie protejat în primul rînd faţă de unezeala de pe sol.Aceste capcane au fost lăsate pe solul zonei active 5-10 zile.După ce a developat bucăţile de film negativ,Sift a observat că pe marea majoritate a negativelor au apărut nişte urme punctiforme.(foto 6).

Foto 6

Foto 7


    Foto 5X.                                           

  Foto  6 .)-capcană foto realizată de biologul Alexandru Sift în anii '70 în zona activă a pădurii Baciu. ;Foto   7.)-capcană foto realizată de d-na dr.biolog Mărioara Godeanu în interiorul piramidei bioenergetice  din Piteşti.(sursă revista RUFOR nr 1/1994.); Foto 5X.)-capcană foto realizată de Geza Bukaresti în condiţii de laborator,în mediu electrostatic,în august 2007.
Un alt lucru intersant a fost că după ce au trecut cîţiva ani de la primele cercetări ale lui Sift cu capcanele foto în pădurea Baciu,marea surpriză a fost cînd d-na dr.biolog Mărioara Godeanu a prezentat o capcană foto care a fost "iradiată" identic cu cele din pădurea Baciu.   Numai că această capcană foto a fost expusă în interiorul "piramidei bio-energetice" de la Piteşti.(foto 7).Observînd asemănarea între cele două fotografii  prezentate (6 şi 7),la vrememea respectivă s-a pus întrebarea că:-Oare ce similitudini pot exista între condiţiile energetice din pădurea Baciu şi efctele produse de piramida bioenergetică?...Analizînd în parte fiecare capcană foto se poate observa că:-Dacă alegem cîte o urmă punctiformă separată de pe fiecare capcană în parte,putem observa că aceste urme se aseamănă între ele,toate fiind încojurate de o aură ceva mai închisă.În aceste cazuri pe capcanele foto diferă numai locul punctelor (de culoare deschisă, în general)care au apărut de fiecare dată într-un mod aleatoriu.-Dr.chim.Adrian Pătruţ la fel ca şi biologul Alexandru Sift a făcut nume-       roase experimente în pădurea Baciu, de alungul anilor a amplasat mai multe capcane foto.Pe aceste capcane de obicei a expus în zona pădurii 7 zile.A făcut măsurători cu un detector de radiaţii Geiger-Műller portabil dar rzultatele de fiecare dată au fost acelaşi că aceste radiaţii se încadrează în valorile normale al nivelului fondului cosmic.Deci în acest caz nu poate fi vorba despre radiaţii de orgine nucle-   ară.Pentru o  mai bună înţelegere a fenomenului, fie că este vorba despre capcanele foto,fie despre apariţiie aeriene ce au apărut în zona pădurii Baciu,aceste imagini au fost prelucrate pe calculator folosind metoda "Emboss" PhotoStyler 3.-De alungul anilor pînă în  1995 au fost create în total 8 variante de capcane foto.Pentru a se putea determina atît
sursa cît şi direcţia de unde sînt impresionate aceste capcane foto,fost creată capcana foto cu cu ambele feţe fotosensibile (fig.6) şi s-a constatat că la acest tip de capcană,întotdauna  numai partea superioară a fost impresionată.Ceea ce exclude posibilitatea ca aceste capcane ar fi fost impresionate din cauza a unor radiaţii provenite din interiorul pămîntului,sau a unor activităţi telurice.Au fost făcute şi experimente în care aceste capcane au fost îngropate în pămînt la diferite adîncimi(de cîţva centimetrii) dar şi în aceste cazuri capca-nele foto au rămas neimpresionate.Faţă de capcanele foto "martor" care au fost aşezate pe sol în acelaşi loc, şi pe aceştea după developare au apărut acelaşi urme deja bine cunoscute.
Această parte intitulată "EXPERIMENTE CU CAPCANE FOTO ÎN SECOLUL 20" este dedicat în amintirea biologului Alexandru Sift  1936-1993.


Foto 8) biologul Alexandru Sift ( sursă  cartea : Fenomenele de la pădurea Hoia-Baciu -de Adrian Pătruţ - editura  Divia 1995.)


În octombrie 2002 am avut o expoziţie personală de pictură despre fenomenele din pădurea Baciu. Această expoziţie a fost dedicată şi organizată în amintirea regretatului cercetător şi biolog ALEXANDRU SIFT,cît şi a aniversării a 49 de ani de la începerea cercetării acestui fenomen.Aceste picturi pot fi văzute pe site-ul: www.teszerakt.uw.hu-(punctul 141.-"Picturile lui Bukaresti Geza").             



Capcanele foto şi efectele fizice a "fenomenului baciu' asupra vegetaţiei din zonă.                              

    Dealungul anilor de cercetare,biologul Alexandru Sift nu numai că a observat că în zona activă a pădurii Baciu,copacii că sînt contorsionaţi într-un mod neobişnuit,dar şi sprafaţa lor este carbonizată într-un mod ciudat.A mai stabilit că acest tip de carbonizare a copacilor se propagă din exterior spre interior,dar acest lucru nu se datorează vreunui foc deschis care  s-ar fi produs cu mulţi ani în urmă în această zonă şi care  s-ar fi extins pe o suprafaţă  relativ mare.Ca biolog Sift a luat mai multe monstre de la aceşti copaci contorsionaţi, iar pe aceste monstre le-a studiat în labarator din punct de vedere biologic. Rezultatele acestor cercetări au arătat că că aceste carbonizări ale copacilor din această zonă nu se datorează a unor bacterii,muşchilor de copac sau a altor organisme sau micro organisme dăunătoare.La începutul anilor '70 probabil că aceşti copaci contorsionaţi şi carbonizaţi, ca fenomen şi efect l-au inspirat pe Sift ca să inventeze şi să amplaseze celebrele capcane foto.Pornind de la ipoteza că oare acest fenomen nu se datorează vreuui radiaţii?Pentru că azi este un lucru bine ştiut că efectul unor radiaţii,cum ar fi radiaţile Roentgen sau gamma şi la care sînt expuse plantele un timp îndelungat, după un anumită vreme în aceste organisme vii se produc mutaţii genetice,care sînt în general ireversibile. După ce Sift a developat primele negative din capcanele foto a observat că de fiecare dată apar pe fiecare capcană foto expusă nişte urme punctiforme.(foto 6).De parcă ar fi cauzată aceste urme de un fel de"radiaţie necunoscută"care îşi face efectul asupra vegetaţiei din această zonă.Deci în acest caz nu poate fi vorba despre o radiaţie cunoscută ( cum ar fi radiaţile Roentgen sau gamma) pentru că aceste radiaţii în loc de urme punctiforme, lasă urme uniforme pe suprafaţa filmului negativ din capcanele foto.                                                                                                                                               
Plantele simt întotdeauna efectele unor influenţe fizice exterioare cum ar fi:-forţa gravitaţională,diferite rezonanţe electromagnetice,microunde sau radiaţii nucleare etc.
   Cu peste 100 de ani biologul englez Robert Knight a inventat şi construit un mecanism cu ajutorul căruia a demonstrat că plantele simt forţa gravitaţională şi că plantele de fiecare dată cresc în direcţie opusă cu forţa gravitaţională a Pămîntului.Acest mecanism de laborator este cunoscut şi sub denumirea de "roata lui Knight".(fig.9).





 Această roată are un diametru mai mare ca cele obişnuite,iar în interiorul căruia sînt fixate 4 ghiveci de flori care este umplut cu pămînt.Aceşti ghiveci au fost montate la distanţe egale,unul faţă de celălalt în interiorul roţii.În fiecare ghiveci este plantată cîte o semîmţă.Această roată este acţionată de un motor electric prin intermediul intermediul a unui angrenaj.Roata este învîrtită fără oprire de motorul electric.Viteza de rotaţie a motorului a fost în aşa fel calculată şi proiectată, ca forţa centrifugală să fie mai mare ca să învingă forţa gravitaţională.Cîteodată această roată a fost oprită numai cîteva secunde la fiecare 2-3 zile,pentru udarea plantelor.După cîteva săptămini, la sfîrşitul experimentului s-a putut observa că în fiecare ghiveci s-au dezvoltat uniform,dar cel mai important lucru la acest experiment (care era şi scopul principal) era că în acest caz fiecare plantă a crescut centrul roţii,adică în direcţie inversă faţă de forţa centrifugă,învingînd astfel forţa gravitaţională.
În secolul XX, în cosmos, pe staţile orbitale, unde gravitaţia este zero au fost efectuate diferite teste cu mai multe soiuri de plante.Astfel în acele condiţii în lipsa gravitaţiei, seminţele nu au încolţit,iar plantele care au fost duse acolo s-au ofilit definitiv într-un mod irecuperabil,datorită lipsei gravitaţiei terestre.Analizînd în cazul de faţă, nu numai efectul gravitaţional,dar şi dar şi efectul cîmpului electric asupra plantelor, în cazul nostru efectul electric şi electromagnetic plus gravitaţional asupra copacilor contosionaţi din pădurea Baciu,atunci aici în primul rînd poatefi luat în considerare  forţa Lorentz (fig.13,13A şi 14) cu ajutorul căruia ipotetic se poate explica acest fenomen.În figura a 13-se poate








 fig.13 şi13A.

observa o placă electroizolantă care este traversată perpendicular de un conductor electric.Dacă pe cele două capete ale conductorului electric legăm la o sursă de curent continu de cîţva amperi, se poate se poate oserva că pilitura de fier, care a fost presărată în jurul conductorului electric formează niste cercuri concentrice,în jurul acestui coductor electric.La al doilea experiment (fig.13A) despre care îmi aduc aminte din şcoală şi acesta este este compatibilă cu ipoteza copacilor contorsionaţi într-un mod ciudat din pădurea Baciu.La aceast experiment diferenţa este că în locul piliturii de fier au fost amplasate la o mică distanţă de conductorul electric două busole care au fost aşezate la distanţe egale, la 180 de grade una faţă de celălalt.Atunci cînd cînd conectăm cele două capete ale conductorului elertric la o sursă de curent continu, se poate observa că ambele ace ale busolelor deviază în acelaşi drecţie datorită cîmpului electric electric asfel creat.Acele busolelor deviază în aşa fel încît urmăresc în paralel linile concentrice ale cîmpului magnrtic astfel creat.Dacă de exemplu schimbăm sensul curentului electric atunci vom observa că acele indicatoare ale busolelor se vor întoarce şi ele cu180 de gade.Teoria efectului gravitaţional-magnetic şi electromagneticde aceea se potrveşte cu fenomenul copacilor contorsionaţi din pădurea Baciu pentru că:
-probabil în acel loc copacii simt efectul magnetic,care este probabil mai puernic decît în alte locuri, ce s-a creat în jurul lor şi după acest tipar ele s-au adaptat,cea ce priveste modul lor de răsucire.Aşa cum am mai scris într-o postare anterioară din 2012 "Experimente cu capcane foto în secolul xx' Acolo deja s-a stabilit cu ajutorul capcanelor foto duble, că acest fel de "radiaţie"care influenţează capcanele foto nu provine din sol,ci tocmai invers,deci acast fel de "radiaţie"vine de sus în jos.Ca şi la experimentul mai înainte prezentat (fig.13A)atunci cînd curentulelectric continu,circulă prin conductorul electric de sus în jos, acele busolelor ( vîful de nord) deviază în direcţia de deplsare a acelor ceasului.În pădurea Baciu în aşa denumită zonă epicentrală copcii sînt contorsionaţi sau răsuciţi în acelaşi direcţie.(fig.14).

Aceaşti copaci nu numai că în mijlocul zonei epicentrale sînt mai tare contorsionaţi,răsuciţi dar şi coaja lor este mai puternic cabonizată într-un mod ciudat.Dar cum ne îndepărtăm din zona de mijloc,de exemplu cu cîteva sute de metrii,putem constata că odată cu creşterea distanţei se atenuază într-un mod vizibil.Pînă la urmă acest fenomen nu mai poate fi observat la distanţe mai mari de acest punct.Acest fenomen mai poate fi imaginat şi în aşa fel în cre aceşti copaci s-ar afla aproape tot timpul într-un flux invizibil de molecule care sînt încărcate electrstatic  şi care au o anumită încărcătură cu o valoare electrostatică  'Q'. Aceste presupuse de nori electrostatici  au fost fotgrafiate în interiorul,ba chiar şi la liziera pădurii de mai multe ori ce a apărut între coroanele copacilor şi sol, deformîndu-şi uşor anumite puncte ale fotogrfiilor.Acest fenomen însă nu poate fi văzut cu ochiul liber.Menţionez că acest fenomen deşi este invizibil cu ochiul, liber dar apare atît pe filmele alb-negru cît şi color.Este interesant că acest fenomen care poate fi văzut în fotografia nr.9,deşi apare la marginea pădurii în vecinătatea zonei active,nu a apărut nici odată în zecile sau chiar pe sutele de fotografii care au fost făcute în zona copcilor contorsionaţi.Poate că în acest caz avem de aface cu două fenomene diferte.Pentru că aşa cum putem vedea pe această fotografie,aici copacii din zonă au o dezvoltare normală nu sînt răsuciţi, chiar dacă în preajma lor apar asemenea "apariţii"despre care deja ştim că sînt destul de frecvente.În general acest fenomen poate ca să apară zeci de ori pe minut,dar apariţia lui are o durată foate scurtă,cel mult o secundă,două.


foto 9.) 03 iulie 1993. tehn.Geza Bukaresti

Dacă pe acest fenomen cauzator îl imaginăm ca pe un nor electrostatic invizibil cu caracter oscilant dar permanent,în interiorul căruia dintr-un anumit motiv,unde moleculele de aer se află probabil într-o rezonanţă permanentă.Pentru ca într-adevăr ca să se poate determina aceat lucru şi care este o ipoteză proprie unde acest fenomen este cauzat de un fenomen electrostatic plus magnetic-grvitaţional, în viitorul apropiat voi face măsurători detectarea prezenţei electrostatice de nivel ridicat,cu un aparat proiectat şi construit de mine pentru acest scop.Dacă acest detetor electrosttic va arăta că în zona pădurii Baciu într-adevăr sînt fluctuaţii electrsttice cu un nivel ridicat,avînd valori diferite aşa şi variază din cînd în cînd,aşa cum am presupus şi cum am imagimat eu, atunci înseamnă că s-a mai mai făcut un pas important ştiinţific în elucidarea enigmei din pădurea Baciu.Cu cîţva ani în urmă am făcut măsurători cu detectoare de radiaţii tip contor Geiger, împreună cu dr.chimist Adrian Pătruţ, iar mai tîrziu cu cu ing.Csaba Borbath cu un detector mai modern cu afişare digitală.La măsurătorile efectuate cu aceste aparate s-a constatat că în zona epicentrală, radiaţia a fost relativ constantă dar valoarea lui a fost mai mare variind între 0,52-0,60 m.remi/h deci mai mare ca în zona activă,dar şi această valoare avînd totuşi mici fluctuaţii din cînd în cînd.În zona activă propriu-zisă a pădurii Baciu valoarea radiaţilor nu este constantă aici variind între 0,07-0,38 m.remi/h dar dar sînt ocazii cînd aceste valori cresc brusc, dar numai pentru o foarte scurtă vreme.În general cînd apar aceste creşteri bruşte de radiaţii, atunci apar în zona activă şi formele plasmatice care sînt vizibile rare ori cu ochiul liber dar fotografiabile.Ca un fel de comparaţie aş aminti că în zona activă a pădurii Baciu,valorile de radiaţie măsurate totuşi nu sînt prea ridicate, acesta nu prezintă un pericol pentru cei care se deplasează în această zonă,pentru că aceste radiaţii totuşi mare parte a timpului în limitele normale ale radiaţiei de fond naturală, ce oscilează în yonă şi nu numai între 0,09-0,14m.remi/h.        După părerea mea ca să descoperim păduri şi locuri asemănătoare cu pădurea Baciu,în primul rînd trebuie observat dacă în aceea zonă sau pădure există copaci răsuciţi,contorsionaţi, ca în "epicentrul pădurii Baciu"(fig.14) şi dacă eventual crengile sau trunchiul este carbonizat,parţial sau total,dinspre exterior spre interior.Ca al doilea pas trebuie măsurate radiaţile din zonă cu un detector de radiaţii cu un detector tip Geiger.Pasul trei, În zona copcilor contorsionaţi trebuie amplsate capcane foto, care trebuie lăsate acolo  5-10 zile.Pasul patru:În zonă trebuie făcute fotografii pe cît posibil cu filme alb-negru,dar în nici un caz cu aparat de fotografiat digital.În acest caz de acea este recomandat filmul   alb-negru pentru că bromura de argint care este compoziţia de bază a filmului, este mai sensibil decît ochiul uman.În lume există cîteva locuri deja cunoscute cu fenomene asemănătoare celui de la pădurea Baciu.Chiar şi aici la noi în ţară sînt asemenea locuri dar care nu sînt suficient sau deloc cunoscute.De exemplu şi eu ştiu din auzite două locuri cu fenomene asemănătoare celei de la pădurea Baciu,un astfel de loc se află în comuna Morăreni satul Dumbrava iar celălalt loc din judeţul Mureş se află într-un anumit loc din zona a crestelor localităţii Stînceni.În încheierea acestui capitol eu nu susţin că acest fenomen din zona pădurii Baciu ar fi vorba despre un fenomen electrostatic natural dar încă necunoscut.Eu mi-am prezentat numai o ipoteză proprie cît şi experimentele mele de laborator avînd la bază rezultatele mele de laborator, pe baza cunoştiinţelor mele de fizică, chimie şi biologie, ca un adevărat pasionat a experimentelor de laborator.


 Aprilie 2011-Dispozitive de cercetare electrostatice cu aerosuflante.
După ce au fost developate    bucăţile de film negativ din capcanele foto care au fost folosite în dispozitivul electrostatic (fig.1) cu ocazia experimentului din august 2007,am observat zone colorate întinse avînd culori ca de exemplu :galben,portocaliu sau roşu,ce a apărut  pe fundalul negativelor cu ocazia acestor experimente.  La vremea respectivă am presupus că aceste suprafeţe mari,colorate ce apar pe aceste negative pe fotogrfia 1X se datorează cîmpului electrostatic prea prea puternic care s-a dezvoltat în zona plăcuţei minus (4).La acel experiment a fost necesar folosirea a unei tensiuni electrice mari pentru crearea a unui cîmp eletrostatic destul de puternic pentru:
-Ca forţa electrostatică să fie destul de puternică pentru a trece prin capcana foto (reletiv subţire) care să ridice granulele de polistirenă.
Pentru elminarea acestui efect secundar nedorit am proiectat un alt dispozitiv .Principiul de funţinare al  acestui dispozitiv de cercetare eletrostatic cu aerosuflantă (fig.4) este că particulele încărcate electrostatic din atmosfera  pădurii Baciu  care impresionnează capcanele foto  probabil că  se deplasează de sus în jos.La  fel se întîmplă  şi la  acest dispozitiv proiectat de mine, care  imită  într-un fel acest lucru.(fig.4 şi 4A).


Fig.4.


Acest dispozitiv se compune dintr-un tub scurt (4) din metal care este încărcat cu cîteva granule de polistirenă (5).Acest tub metalic este montat în aşa fel ca să aibă o înclinaţie de 2-3 grade faţă de linia orizontală.Totodată acest tub este legat la borna plus a generatorului Van der Graaf.După ce a fost cuplat acest tub metalic la sursa de curent de înaltă tensiune, (dar de intensitate mică), se suflă aceste granule cu o anumită putere prin intermediul unui tub care este condecţionat dintr-un material electroizolant (6)--(de exemplu din material plastic).                                     
 Menţionez că pe desen capătul tubului metalic (6) cu o parte electroizolantă  (6A) pentru prevenirea a unor accidente de electrocutare chiar dacă această sursă de curent cu un voltaj mare are o intensitate de curent mică.-- Aceste granule de polistirenă trebuie suflate în aşa fel ,ca ele să cadă pe cît posibil direct pe capcana foto (2) ,şi pe cît e posibil să nu se atingă de pîlnia apărătoare(7) ca să nu-şi piardă în felul acesta încărcătura electrstatică recent dodîndtă cu care au fost încărcate în tubul metalic (6) şi să cadă pe cît e posibil într-un mod aleatoric pe capcana foto (2).--După cum se poate observa în figura 4A acest dispozitiv electrstatic de laborator este alimentat din două surse de curent diferite.- - 1.În primul rînd acest aparat primeşte plusul de la generatorul electrostatic Van der Graaf,--2.-Iar sursa pentru conexiunea minus este asigurată prin intermediu unui redresor de reltiv joasă tensiune (în jurul tensiunii de reţea ).--- Pentru că în acest caz este vorba despre un dispozitiv electrostatic,am folosit această metodă hibrid.-Faţă der conditiile naturale din pădurea Baciu ,unde capcanele foto sînt asezate pur şi simplu pe sol,dar în condiţiile de laborator a fost necesar folsirea a unei plăcuşe metalice (1) minus care este aşezată sub capcana foto (2) pentru că: 
                                                                                                                                                                                                                    -La acest experiment granulele de polistirenă ori cît de uşoare ar fi,atunci cînd ele ating suprfaţa capcanei foto,datorită viezei în timpul căderii cît şi a inerţiei acumulate în acest timp ele practic au tendinţa de a se rostogoli pe pe suprafaţa capxanei foto lăsînd pe lîngă urmrle punctiforme şi urme liniare ca urmare a deplasării lor.Tocmai de aceea la primul experiment (fig 1,1A) (foto 1X) se deplasau de jos în sus datorită atracţiei electrostatice de putere sporită.Pentru că la acel experiment am fost curios că :-dacă granulelle de polistirenă care au fost încărcate din punct de vedere electrostatic lasă urme vizbile (după developare) pe bucata de film fotosensibil din capcana foto. 

 
Fig.4A.


În figura 4A se poate observa că plăcuţa metalică (1) de la o sursă de curent continu de numai de cîteva sute de volţi,acesta în cazul de faţă avînd rolul de "atractor electrostatic".-- Prin urmare atunci cînd o granulă de polistirenă care este încărcată pozitiv cade pe suprafaţa capcanei foto, cu o anumită  viteză, rostogolirea lui (datorită vitezei cît şi inerţiei acumulate) este împiedicată de plăcuţa metalică (-) (1)     Iar astfel pe suprafaţa capcanei foto au apărut numai urmele punctiforme.( foto 2X).


Foto 2X.



După cum se poate observa în fig.4A tensiunea cît şi intensitatea curentului electric se reglează cu ajutorul poenţiometrului P1 în felul următor:                                                                                                                                                                                                                                                      - Tensiunea curentului să se incadreze in limite rezonabile ca să nu lase pete intinse colorate ca la experimentul anterior (foto 1X).                        
Încărcătura negativă din plăcuţa metalică (1) să fie destul de puternică ca să împiedice rostogolirea granulelor după după cădera acestoa pe suprafaţa capcanelor foto.Rezultatele acestui experiment pot fi văzute şi analizate pe fotografia 2X. La acest experiment se poate deja obseva că dacă nu am folosit o tensiune aşa de mare --referitoare la placa minus--se poate constata că nu mai apar acele urme pe fundal cum au fost cele galbene,portocalii sau cele roşii ca în cazul experimentului anerior  prezentat..După cum se poate observa din aceste rezultate ,suprafaţa acestor capcane foto este relativ monocromă, avînd o culoare de albastru închis spre negru,dar putînd fi bine observate urmele punctiforme,care au fost lăsate de granulele de polistirenă care mai înainte au fost încărcate electrostatic.       După mai multe încercări am ajuns la concluzia că această metodă era cea mai eficientă,Pentru că prin această metodă prin aero suflare  este posibil ca:-în acest mod  tradiţional nu era posibil ca aceste granule de polistirenă pe care să-l aşez într-o tavă metalică unde să-l încarc ectrostatic după care să- l torn peste capcana foto . Acest lucru este imposibil pentru că în acest caz granulele de polistirenă astfel încărcate electrostatic se lipesc de suprafaţa plăcuţei plus. În cazul în care ar fi trebuit ca să despart aceste granule de suprrafaţa de încărcare cu ajutorul a unui material electroizollant ,sau cu un alt obiect ,teoretic granulele şi-ar fi pierdut încărcătura electrostatică.                      De aceea am fost nevoit ca să folosesc această metodă prin aero suflantă pentru că aerul este neutru din punct de vedere electrostatic  ,   pentru că nu conduce curentul electric şi mai ales dacă se suflă asupra granulelor de polistirenă cu o anumită forţă,(cum apare în fig. 4 )      În acest caz ele părăsesc cu uşurinţă inetriorul tubulului metalic  fără să-şi piardă încărxcătura elctrostatică.După ce au parcurs în aer o anumită distanţă(în figura 4 am notat cu "L" distanţa prcursă  de granulele depolistrenă)

Experimentul nr 5:                                                                                                      
 Pentru ca experimentul să corespundă şi să reproducă cît mai fidel condiţiile din zona activă a pădurii Baciu,am proiectat un alt dispozitiv de cercetare prin metoda de aero suflantă.În acest caz granulele de polistirenă au fost înlocuite cu  praf de vopsea cu o granulaţie foarte fină care este folosit în industrie,la vopsirea în cîmp  electrostatic.Acest praf fin de vopsea colorată este făcută din praf mărunt de polietilenă.Schema acestui aparat de laborator poate fi văzută în figura 5 şi care este un aparat făcut artizanal dar dar funcţionînd pe aceiaşi principiu ca şi cel industrial.--La acest experiment am folosit dintr-o dată mai multe capcane foto şi pe care am amplasat în mai multe puncte al acestui aparat de cercetare de laborator, care este prezentată în figura 5.


             Fig.5.   1)bară metalică conductoare N1.(-).2)suport electroizolant.3)capcană foto tip"A".      4)tub metalic(+).5)capcană foto tip"B".6)capcană foto tip "C".-N2-plăcuţă metalică minus         

  Pe prima capcană foto (foto 3)am amplasat  în punctul "A" adică am legat de borna minus atîrnînd de o bară de metal.
Această capcană este fixată  în punctul "A" adică am legat de borna  minus, atîrnînd pe o bară de metal (N1).--Această capcană foto mai este fixată pe o plăcuţă metalică (N2) care este prevăzut cu un cîrlig,care prin intermediul barei de metal (N1)este legată la  borna minus a curentului de înaltă tensiune.La acest experiment am fost curios că, particulele mărunte de vopsea (de praf)ce urme lasă pe capcanele foto în comparaţie cu mărimea capcanelor foto care au fost amplasate în pădurea Baciu.  -Ca şi în experimentul anterior am folosit un tub de metal (4)cu ajutorul căruia,se suflă  praful  fin de vopsea.Tubul de metal(4) este legat la borna plus a curentului de înaltă tensine.De aici praful de vopsea se încarcă  electrostatic (+)după care este suflat cu ajutorul aerului comprimat spre capcana foto (3).Deci în acest caz am folosit principiul de funcţionare a pistolului de vopsit industrial.-----Astfel am suflat spre capcana foto "A"(3)de la o anumită distanţă într-o perioadă scurtă de timp în aşa fel ca ca acest jet de praf să nu acopere întrega suprafaţă a capcanei foto,ci numai qaproximativ 25-30% din suprafaţa ei.                           --Atunci cînd la prima încercare am suflat spre suprafaţa capcanei foto "A",praful de vopsea a fost atras de plăcuţa metalică (N2)Dar pentru că între ţeavă(4) şi plăcuţa N2 este interpusă cacana foto A (3)praful de vopsea ce s-a încărcat electrostatic s-a depus pe suprafaţa ei.Dar la acest experiment în afara capcanei foto "A" am mai amplasat încă două capcane (B şi C) care au fost aşezate orizontal,la diferite înălţimi în jurul capcanei foto"A".Capcanele foto B şi C nu sînt legate la borna minus,ca în cazul capcanei foto"A".Ele sînt ampasate cu sau fără înpămîntare în interiorul acestui apa- rat sau dispozitiv de cercetare,imitînd astfel condiţiile naturale din zona activă a pădurii Baciu.Capcanele B şi C au fost în aşa fel aşezate în aparatura de cercetare ca după un anumit timp,praful de vopsea ce s-a încărcat eletrostatic să se depună pe suprafaţa lor.---După developarea negativelor din aceste capcane am putut constata următoarele lucruri:-La prima vedere se poate observa că praful de vopsea care s-a în- cărcat electrostatc(+)lasă urme pe pelicula de film fotosensibilă şi în acest caz.Aceste urme sînt asemănătoare cu urmele lăsate de granulele de polistirenă (foto 1X)diferenţa dintre cele două capcane este că mărimea urmelor lăsate pe negativ.Cînd m-am uitat mai îndeaproape cu lupa pe fotografiile făcute după aceste negative (foto 3 şi 4) am putut observa că şi aici urmele punctiforme sînt încunjurate de o aură avînd o culoare roz-roşiatică. 
                                                                    


   Foto 3X şi   Foto 4X             
                 
    Fotografii tip "A" de la experimentul nr 5.                                  
   La acest experiment pe negativ au apărut relativ puţine puncte deşi suprafaţa capcanelor foto tip"A" a fost acoperită în proprţie de pînă la 25-30% cu acest praf de vopsea care a fost încărcată electrostatic.După părerea mea apariţia relativ puţină a urmelor apărute pe negative se datorează faptului că acest aparat pe care l-am făcut în 2007 a fost construit acasă,artizanal ne avînd performanţele a unui pistol de vopsit industrial,din acestă cauză nu toate particulele de praf de vopsea s-au încăr- cat electrostatic care au traversat tubul metalic(4).Dar impotant este că şi în acest caz pe filmul negativ au apărut urme în datorită efectului eletrostatic şi că acest experimentul a fost reuşit,a dat rezultate pozitive referitoare lalegătura între zona activă a pădurii Baciu şi cîmpul eletrostatic artificial creat care impresionează cap-canele foto.În acest caz din păcate numai capcanele foto de tip"A" pot ca să prezint  pentru că datorită a unor  greşeli de manevrare capcanele foto de tip "B şi C" s-au distrus (au primit lumină înainte de fixare).Dar odată cu trecera timpului nu am mai avut ocazia ca să repet acest experiment(referitor la sursa de curent de înaltă tensiune)pînă în ziua de azi 7 aprilie 2011,cînd scriu acestă lucrare.Dar eu presupun că  teortic şi pe aceste capcane foto( B şi C) ar fi apărut acele urmre punctiforme,ca şi  în cazul capcanei foto"A".Pentru că particulele de vopsea nu şi-au pierdut încărcătura electrostatică pozitivă,într-o perioadă de timp relativ scurtă după ce au părăsit interiorul tubului metalic(4)şi pînă ce ele s-au depus pe suprafaţa capcanelor foto tip"B(5) şi C"(6). 

August 2011. Experimente cu capcane foto în secolul XX.
                                                                                                                                          
 În această parte aş vrea ca să prezint capcanele foto originale cît şi rezultatele cercetărilor pe această temă care au fost făcute de alungul decenilor pînă la sfîrşitul secolului XX în zona pădurii Hoia-Baciu.--Ca bibliografie m-am orientat spre cartea d-lui dr.chimist  Adrian Pătruţ "Fenomenele de la pădurea Hoia-Baciu"-editura Divia 1995. Iar pe lîngă această carte m-am folosit şi de colecţtia revistei RUFOR 1994-1997,pentru că după părerea mea,în aceste locuri am găsit cea mai concretă şi bogată descrire despre capcanele foto.    Continuîndu-şi cercetările biolgul Alexandru Sift în 1973 amplasează primele capcane foto,în zona activă a pădurii Baciu.Mai precis aceste capcane au fost aşezate în zona copacilor contorsionaţi ,în acest loc care mai este considerat epicentrul zonei active.Probabil că tocmai acest loc cu copacii contorsionaţi într-un mod neobisnuit ,ce l-a inspirat pe Sift ca să facă cercetări cu capcanele foto  în acea zonă, dorind ca să afle cauza a,cestor deformări ale copacilor.Primele capcane foto care au fost făcute de Alexandru Sift ; se compun dintr-o bucată de film alb-negru,care este aşezat între două lamele de sticlă, care se împachetează în 5 coli de hîrtie neagră după care totul se înveleşte cu un strat de ceară ,ca acesta să fie protejat în primul rînd faţă de unezeala de pe sol.Aceste capcane au fost lăsate pe solul zonei active 5-10 zile.După ce a developat bucăţile de film negativ,Sift a observat că pe marea majoritate a negativelor au apărut nişte urme punctiforme.(foto 6).

Foto 6

Foto 7


    Foto 5X.                                           

  Foto  6 .)-capcană foto realizată de biologul Alexandru Sift în anii '70 în zona activă a pădurii Baciu. ;Foto   7.)-capcană foto realizată de d-na dr.biolog Mărioara Godeanu în interiorul piramidei bioenergetice  din Piteşti.(sursă revista RUFOR nr 1/1994.); Foto 5X.)-capcană foto realizată de Geza Bukaresti în condiţii de laborator,în mediu electrostatic,în august 2007.
Un alt lucru intersant a fost că după ce au trecut cîţiva ani de la primele cercetări ale lui Sift cu capcanele foto în pădurea Baciu,marea surpriză a fost cînd d-na dr.biolog Mărioara Godeanu a prezentat o capcană foto care a fost "iradiată" identic cu cele din pădurea Baciu.   Numai că această capcană foto a fost expusă în interiorul "piramidei bio-energetice" de la Piteşti.(foto 7).Observînd asemănarea între cele două fotografii  prezentate (6 şi 7),la vrememea respectivă s-a pus întrebarea că:-Oare ce similitudini pot exista între condiţiile energetice din pădurea Baciu şi efctele produse de piramida bioenergetică?...Analizînd în parte fiecare capcană foto se poate observa că:-Dacă alegem cîte o urmă punctiformă separată de pe fiecare capcană în parte,putem observa că aceste urme se aseamănă între ele,toate fiind încojurate de o aură ceva mai închisă.În aceste cazuri pe capcanele foto diferă numai locul punctelor (de culoare deschisă, în general)care au apărut de fiecare dată într-un mod aleatoriu.-Dr.chim.Adrian Pătruţ la fel ca şi biologul Alexandru Sift a făcut nume-       roase experimente în pădurea Baciu, de alungul anilor a amplasat mai multe capcane foto.Pe aceste capcane de obicei a expus în zona pădurii 7 zile.A făcut măsurători cu un detector de radiaţii Geiger-Műller portabil dar rzultatele de fiecare dată au fost acelaşi că aceste radiaţii se încadrează în valorile normale al nivelului fondului cosmic.Deci în acest caz nu poate fi vorba despre radiaţii de orgine nucle-   ară.Pentru o  mai bună înţelegere a fenomenului, fie că este vorba despre capcanele foto,fie despre apariţiie aeriene ce au apărut în zona pădurii Baciu,aceste imagini au fost prelucrate pe calculator folosind metoda "Emboss" PhotoStyler 3.-De alungul anilor pînă în        1995 au fost create în total 8 variante de capcane foto.Pentru a se putea determina atît