Aprilie 2011-Dispozitive de cercetare electrostatice cu aerosuflante.

După ce au fost developate    bucăţile de film negativ din capcanele foto care au fost folosite în dispozitivul electrostatic (fig.1) cu ocazia experimentului din august 2007,am observat zone colorate întinse avînd culori ca de exemplu :galben,portocaliu sau roşu,ce a apărut  pe fundalul negativelor cu ocazia acestor experimente.  La vremea respectivă am presupus că aceste suprafeţe mari,colorate ce apar pe aceste negative pe fotogrfia 1X se datorează cîmpului electrostatic prea prea puternic care s-a dezvoltat în zona plăcuţei minus (4).La acel experiment a fost necesar folosirea a unei tensiuni electrice mari pentru crearea a unui cîmp eletrostatic destul de puternic pentru:

-Ca forţa electrostatică să fie destul de puternică pentru a trece prin capcana foto (reletiv subţire) care să ridice granulele de polistirenă.

Pentru elminarea acestui efect secundar nedorit am proiectat un alt dispozitiv .Principiul de funţinare al  acestui dispozitiv de cercetare eletrostatic cu aerosuflantă (fig.4) este că particulele încărcate electrostatic din atmosfera  pădurii Baciu  care impresionnează capcanele foto  probabil că  se deplasează de sus în jos.La  fel se întîmplă  şi la  acest dispozitiv proiectat de mine, care  imită  într-un fel acest lucru.(fig.4 şi 4A).

Fig.4.

Acest dispozitiv se compune dintr-un tub scurt (4) din metal care este încărcat cu cîteva granule de polistirenă (5).Acest tub metalic este montat în aşa fel ca să aibă o înclinaţie de 2-3 grade faţă de linia orizontală.Totodată acest tub este legat la borna plus a generatorului Van der Graaf.După ce a fost cuplat acest tub metalic la sursa de curent de înaltă tensiune, (dar de intensitate mică), se suflă aceste granule cu o anumită putere prin intermediul unui tub care este condecţionat dintr-un material electroizolant (6)--(de exemplu din material plastic).                                     

 Menţionez că pe desen capătul tubului metalic (6) cu o parte electroizolantă  (6A) pentru prevenirea a unor accidente de electrocutare chiar dacă această sursă de curent cu un voltaj mare are o intensitate de curent mică.-- Aceste granule de polistirenă trebuie suflate în aşa fel ,ca ele să cadă pe cît posibil direct pe capcana foto (2) ,şi pe cît e posibil să nu se atingă de pîlnia apărătoare(7) ca să nu-şi piardă în felul acesta încărcătura electrstatică recent dodîndtă cu care au fost încărcate în tubul metalic (6) şi să cadă pe cît e posibil într-un mod aleatoric pe capcana foto (2).--După cum se poate observa în figura 4A acest dispozitiv electrstatic de laborator este alimentat din două surse de curent diferite.- - 1.În primul rînd acest aparat primeşte plusul de la generatorul electrostatic Van der Graaf,--2.-Iar sursa pentru conexiunea minus este asigurată prin intermediu unui redresor de reltiv joasă tensiune (în jurul tensiunii de reţea ).--- Pentru că în acest caz este vorba despre un dispozitiv electrostatic,am folosit această metodă hibrid.-Faţă der conditiile naturale din pădurea Baciu ,unde capcanele foto sînt asezate pur şi simplu pe sol,dar în condiţiile de laborator a fost necesar folsirea a unei plăcuşe metalice (1) minus care este aşezată sub capcana foto (2) pentru că: 

                                                                                                                                                                                                                    -La acest experiment granulele de polistirenă ori cît de uşoare ar fi,atunci cînd ele ating suprfaţa capcanei foto,datorită viezei în timpul căderii cît şi a inerţiei acumulate în acest timp ele practic au tendinţa de a se rostogoli pe pe suprafaţa capxanei foto lăsînd pe lîngă urmrle punctiforme şi urme liniare ca urmare a deplasării lor.Tocmai de aceea la primul experiment (fig 1,1A) (foto 1X) se deplasau de jos în sus datorită atracţiei electrostatice de putere sporită.Pentru că la acel experiment am fost curios că :-dacă granulelle de polistirenă care au fost încărcate din punct de vedere electrostatic lasă urme vizbile (după developare) pe bucata de film fotosensibil din capcana foto. 

 

Fig.4A.

În figura 4A se poate observa că plăcuţa metalică (1) de la o sursă de curent continu de numai de cîteva sute de volţi,acesta în cazul de faţă avînd rolul de "atractor electrostatic".-- Prin urmare atunci cînd o granulă de polistirenă care este încărcată pozitiv cade pe suprafaţa capcanei foto, cu o anumită  viteză, rostogolirea lui (datorită vitezei cît şi inerţiei acumulate) este împiedicată de plăcuţa metalică (-) (1)     Iar astfel pe suprafaţa capcanei foto au apărut numai urmele punctiforme.( foto 2X).

Foto 2X.

După cum se poate observa în fig.4A tensiunea cît şi intensitatea curentului electric se reglează cu ajutorul poenţiometrului P1 în felul următor:                                                                                                                                                                                                                                                      - Tensiunea curentului să se incadreze in limite rezonabile ca să nu lase pete intinse colorate ca la experimentul anterior (foto 1X).                        

Încărcătura negativă din plăcuţa metalică (1) să fie destul de puternică ca să împiedice rostogolirea granulelor după după cădera acestoa pe suprafaţa capcanelor foto.Rezultatele acestui experiment pot fi văzute şi analizate pe fotografia 2X. La acest experiment se poate deja obseva că dacă nu am folosit o tensiune aşa de mare --referitoare la placa minus--se poate constata că nu mai apar acele urme pe fundal cum au fost cele galbene,portocalii sau cele roşii ca în cazul experimentului anerior  prezentat..După cum se poate observa din aceste rezultate ,suprafaţa acestor capcane foto este relativ monocromă, avînd o culoare de albastru închis spre negru,dar putînd fi bine observate urmele punctiforme,care au fost lăsate de granulele de polistirenă care mai înainte au fost încărcate electrostatic.       După mai multe încercări am ajuns la concluzia că această metodă era cea mai eficientă,Pentru că prin această metodă prin aero suflare  este posibil ca:-în acest mod  tradiţional nu era posibil ca aceste granule de polistirenă pe care să-l aşez într-o tavă metalică unde să-l încarc ectrostatic după care să- l torn peste capcana foto . Acest lucru este imposibil pentru că în acest caz granulele de polistirenă astfel încărcate electrostatic se lipesc de suprafaţa plăcuţei plus. În cazul în care ar fi trebuit ca să despart aceste granule de suprrafaţa de încărcare cu ajutorul a unui material electroizollant ,sau cu un alt obiect ,teoretic granulele şi-ar fi pierdut încărcătura electrostatică.                      De aceea am fost nevoit ca să folosesc această metodă prin aero suflantă pentru că aerul este neutru din punct de vedere electrostatic  ,   pentru că nu conduce curentul electric şi mai ales dacă se suflă asupra granulelor de polistirenă cu o anumită forţă,(cum apare în fig. 4 )      În acest caz ele părăsesc cu uşurinţă inetriorul tubulului metalic  fără să-şi piardă încărxcătura elctrostatică.După ce au parcurs în aer o anumită distanţă(în figura 4 am notat cu "L" distanţa prcursă  de granulele depolistrenă)

Experimentul nr 5:                                                                                                      

 Pentru ca experimentul să corespundă şi să reproducă cît mai fidel condiţiile din zona activă a pădurii Baciu,am proiectat un alt dispozitiv de cercetare prin metoda de aero suflantă.În acest caz granulele de polistirenă au fost înlocuite cu  praf de vopsea cu o granulaţie foarte fină care este folosit în industrie,la vopsirea în cîmp  electrostatic.Acest praf fin de vopsea colorată este făcută din praf mărunt de polietilenă.Schema acestui aparat de laborator poate fi văzută în figura 5 şi care este un aparat făcut artizanal dar dar funcţionînd pe aceiaşi principiu ca şi cel industrial.--La acest experiment am folosit dintr-o dată mai multe capcane foto şi pe care am amplasat în mai multe puncte al acestui aparat de cercetare de laborator, care este prezentată în figura 5.

             Fig.5.   1)bară metalică conductoare N1.(-).2)suport electroizolant.3)capcană foto tip"A".      4)tub metalic(+).5)capcană foto tip"B".6)capcană foto tip "C".-N2-plăcuţă metalică minus         

  Pe prima capcană foto (foto 3)am amplasat  în punctul "A" adică am legat de borna minus atîrnînd de o bară de metal.

Această capcană este fixată  în punctul "A" adică am legat de borna  minus, atîrnînd pe o bară de metal (N1).--Această capcană foto mai este fixată pe o plăcuţă metalică (N2) care este prevăzut cu un cîrlig,care prin intermediul barei de metal (N1)este legată la  borna minus a curentului de înaltă tensiune.La acest experiment am fost curios că, particulele mărunte de vopsea (de praf)ce urme lasă pe capcanele foto în comparaţie cu mărimea capcanelor foto care au fost amplasate în pădurea Baciu.  -Ca şi în experimentul anterior am folosit un tub de metal (4)cu ajutorul căruia,se suflă  praful  fin de vopsea.Tubul de metal(4) este legat la borna plus a curentului de înaltă tensine.De aici praful de vopsea se încarcă  electrostatic (+)după care este suflat cu ajutorul aerului comprimat spre capcana foto (3).Deci în acest caz am folosit principiul de funcţionare a pistolului de vopsit industrial.-----Astfel am suflat spre capcana foto "A"(3)de la o anumită distanţă într-o perioadă scurtă de timp în aşa fel ca ca acest jet de praf să nu acopere întrega suprafaţă a capcanei foto,ci numai qaproximativ 25-30% din suprafaţa ei.                           --Atunci cînd la prima încercare am suflat spre suprafaţa capcanei foto "A",praful de vopsea a fost atras de plăcuţa metalică (N2)Dar pentru că între ţeavă(4) şi plăcuţa N2 este interpusă cacana foto A (3)praful de vopsea ce s-a încărcat electrostatic s-a depus pe suprafaţa ei.Dar la acest experiment în afara capcanei foto "A" am mai amplasat încă două capcane (B şi C) care au fost aşezate orizontal,la diferite înălţimi în jurul capcanei foto"A".Capcanele foto B şi C nu sînt legate la borna minus,ca în cazul capcanei foto"A".Ele sînt ampasate cu sau fără înpămîntare în interiorul acestui apa- rat sau dispozitiv de cercetare,imitînd astfel condiţiile naturale din zona activă a pădurii Baciu.Capcanele B şi C au fost în aşa fel aşezate în aparatura de cercetare ca după un anumit timp,praful de vopsea ce s-a încărcat eletrostatic să se depună pe suprafaţa lor.---După developarea negativelor din aceste capcane am putut constata următoarele lucruri:-La prima vedere se poate observa că praful de vopsea care s-a în- cărcat electrostatc(+)lasă urme pe pelicula de film fotosensibilă şi în acest caz.Aceste urme sînt asemănătoare cu urmele lăsate de granulele de polistirenă (foto 1X)diferenţa dintre cele două capcane este că mărimea urmelor lăsate pe negativ.Cînd m-am uitat mai îndeaproape cu lupa pe fotografiile făcute după aceste negative (foto 3 şi 4) am putut observa că şi aici urmele punctiforme sînt încunjurate de o aură avînd o culoare roz-roşiatică. 

                                                                    

   Foto 3X şi   Foto 4X             

                 

    Fotografii tip "A" de la experimentul nr 5.                                  

   La acest experiment pe negativ au apărut relativ puţine puncte deşi suprafaţa capcanelor foto tip"A" a fost acoperită în proprţie de pînă la 25-30% cu acest praf de vopsea care a fost încărcată electrostatic.După părerea mea apariţia relativ puţină a urmelor apărute pe negative se datorează faptului că acest aparat pe care l-am făcut în 2007 a fost construit acasă,artizanal ne avînd performanţele a unui pistol de vopsit industrial,din acestă cauză nu toate particulele de praf de vopsea s-au încăr- cat electrostatic care au traversat tubul metalic(4).Dar impotant este că şi în acest caz pe filmul negativ au apărut urme în datorită efectului eletrostatic şi că acest experimentul a fost reuşit,a dat rezultate pozitive referitoare lalegătura între zona activă a pădurii Baciu şi cîmpul eletrostatic artificial creat care impresionează cap-canele foto.În acest caz din păcate numai capcanele foto de tip"A" pot ca să prezint  pentru că datorită a unor  greşeli de manevrare capcanele foto de tip "B şi C" s-au distrus (au primit lumină înainte de fixare).Dar odată cu trecera timpului nu am mai avut ocazia ca să repet acest experiment(referitor la sursa de curent de înaltă tensiune)pînă în ziua de azi 7 aprilie 2011,cînd scriu acestă lucrare.Dar eu presupun că  teortic şi pe aceste capcane foto( B şi C) ar fi apărut acele urmre punctiforme,ca şi  în cazul capcanei foto"A".Pentru că particulele de vopsea nu şi-au pierdut încărcătura electrostatică pozitivă,într-o perioadă de timp relativ scurtă după ce au părăsit interiorul tubului metalic(4)şi pînă ce ele s-au depus pe suprafaţa capcanelor foto tip"B(5) şi C"(6). 

August 2011. Experimente cu capcane foto în secolul XX.

                                                                                                                                          

 În această parte aş vrea ca să prezint capcanele foto originale cît şi rezultatele cercetărilor pe această temă care au fost făcute de alungul decenilor pînă la sfîrşitul secolului XX în zona pădurii Hoia-Baciu.--Ca bibliografie m-am orientat spre cartea d-lui dr.chimist  Adrian Pătruţ "Fenomenele de la pădurea Hoia-Baciu"-editura Divia 1995. Iar pe lîngă această carte m-am folosit şi de colecţtia revistei RUFOR 1994-1997,pentru că după părerea mea,în aceste locuri am găsit cea mai concretă şi bogată descrire despre capcanele foto.    Continuîndu-şi cercetările biolgul Alexandru Sift în 1973 amplasează primele capcane foto,în zona activă a pădurii Baciu.Mai precis aceste capcane au fost aşezate în zona copacilor contorsionaţi ,în acest loc care mai este considerat epicentrul zonei active.Probabil că tocmai acest loc cu copacii contorsionaţi într-un mod neobisnuit ,ce l-a inspirat pe Sift ca să facă cercetări cu capcanele foto  în acea zonă, dorind ca să afle cauza a,cestor deformări ale copacilor.Primele capcane foto care au fost făcute de Alexandru Sift ; se compun dintr-o bucată de film alb-negru,care este aşezat între două lamele de sticlă, care se împachetează în 5 coli de hîrtie neagră după care totul se înveleşte cu un strat de ceară ,ca acesta să fie protejat în primul rînd faţă de unezeala de pe sol.Aceste capcane au fost lăsate pe solul zonei active 5-10 zile.După ce a developat bucăţile de film negativ,Sift a observat că pe marea majoritate a negativelor au apărut nişte urme punctiforme.(foto 6).

Foto 6

Foto 7

    Foto 5X.                                           

  Foto  6 .)-capcană foto realizată de biologul Alexandru Sift în anii '70 în zona activă a pădurii Baciu. ;Foto   7.)-capcană foto realizată de d-na dr.biolog Mărioara Godeanu în interiorul piramidei bioenergetice  din Piteşti.(sursă revista RUFOR nr 1/1994.); Foto 5X.)-capcană foto realizată de Geza Bukaresti în condiţii de laborator,în mediu electrostatic,în august 2007.

Un alt lucru intersant a fost că după ce au trecut cîţiva ani de la primele cercetări ale lui Sift cu capcanele foto în pădurea Baciu,marea surpriză a fost cînd d-na dr.biolog Mărioara Godeanu a prezentat o capcană foto care a fost "iradiată" identic cu cele din pădurea Baciu.   Numai că această capcană foto a fost expusă în interiorul "piramidei bio-energetice" de la Piteşti.(foto 7).Observînd asemănarea între cele două fotografii  prezentate (6 şi 7),la vrememea respectivă s-a pus întrebarea că:-Oare ce similitudini pot exista între condiţiile energetice din pădurea Baciu şi efctele produse de piramida bioenergetică?...Analizînd în parte fiecare capcană foto se poate observa că:-Dacă alegem cîte o urmă punctiformă separată de pe fiecare capcană în parte,putem observa că aceste urme se aseamănă între ele,toate fiind încojurate de o aură ceva mai închisă.În aceste cazuri pe capcanele foto diferă numai locul punctelor (de culoare deschisă, în general)care au apărut de fiecare dată într-un mod aleatoriu.-Dr.chim.Adrian Pătruţ la fel ca şi biologul Alexandru Sift a făcut nume-       roase experimente în pădurea Baciu, de alungul anilor a amplasat mai multe capcane foto.Pe aceste capcane de obicei a expus în zona pădurii 7 zile.A făcut măsurători cu un detector de radiaţii Geiger-Műller portabil dar rzultatele de fiecare dată au fost acelaşi că aceste radiaţii se încadrează în valorile normale al nivelului fondului cosmic.Deci în acest caz nu poate fi vorba despre radiaţii de orgine nucle-   ară.Pentru o  mai bună înţelegere a fenomenului, fie că este vorba despre capcanele foto,fie despre apariţiie aeriene ce au apărut în zona pădurii Baciu,aceste imagini au fost prelucrate pe calculator folosind metoda "Emboss" PhotoStyler 3.-De alungul anilor pînă în        1995 au fost create în total 8 variante de capcane foto.Pentru a se putea determina atît